Pescuitul începe cu aruncarea nadei
Peştele poate fi prins şi pe timp de noapte, dacă ai semnalizatori la lansetă, şi pe timpul amiezii; totul este să nimereşti într-un loc bun şi să arunci la sosire nada potrivită. „Peştele are preferinţe; în funcţie de specie, îţi prepari nada, pui ceva «condimente» care să îi stimuleze simţurile. Şi totuşi, dacă nu trage, nu stai şi te uiţi alături cum prietenul prinde peşte într-una. Trebuie să gândeşti, să faci schimbări, să schimbi tactica“, susţine „profesorul“.
Pe lângă nadă, lucrezi la instrumente, încerci cu o plută, poate peştele e mai aproape de mal. „La o lansetă de mână sau la plută contează foarte mult cum echilibrezi linia, iar asta se face în funcţie de plută, de adâncimea bălţii, de ce peşte urmăreşti... Esenţial este însă să ai la îndemână schimbările, pentru a nu sta degeaba sau a merge acasă dezamăgit că peştele nu a vrut să pice“, ne explică Sandu.
În ceea ce priveşte firul, cine se aşteaptă la capturi uriaşe, atunci e mai bine să-şi pună fir mai gros la înaintaşi, adică primii 12 metri. Atunci când vrem să mergem la prins peşte şi nu la pescuit, ţinem cont de locul unde mergem, staţionar sau apă curgătoare, şi pentru ce fel de peşte ne pregătim: babuşcă, ştiucă, crap, caras, somn, roşioară, păstrăv şi lista poate continua.
Am ajuns la momeală, şi aici amatorii pot încerca la mămăligă cu şrot de floarea soarelui, boabe de porumb conservat, iar toamna sunt bune şi râmele. „Dacă peste cubuleţul de mămăligă mai punem un pic de arome, pe care le găsim la magazine fără probleme şi nu sunt scumpe deloc, atunci momeala devine mai atrăgătoare pentru crap.“
Fir intins!
Ion
Extraordinar articol! Am invatat atatea lucruri interesante! Tot inainte!
RăspundețiȘtergere