Locaţie:
Momeli, artificiale
De mult mă bătea gândul să mă duc la pescuit pe Argeş. Auzisem de capturi frumoase pe acest râu care scălda malurile Piteştiului. Aşa că într-o sâmbata m-am hotărât să-mi încerc norocul. Mi-am luat inima în dinţi şi sculele din magazie şi “ pe cai” pardon pe dacie( că doar stau
Mi-am ales locul “cu grabă” să nu se ocupe, dar se pare ca nu a fost un impediment…..
După “lupte seculare” de 20 de minute in jurul orelor 12 AM REUŞIT! Celelalte capturi anterioare nu fuseseră de mare importanţa…undiţa şi-a jucat rolul ei, dar nesemnificativ faţă de ce urma….
În timpul luptei “cu monstru’ ” de multe ori am crezut că băţul sau mulineta cedează( că doar era cumpărată din piaţă pe “câtiva lei”- erau “grei” ce-i corect) dar se pare că am avut noroc şi am primit şi un ajutor…Negrii căţeaua mea era alături de mine(ca întodeauna).
După acele momente de nesiguranţă pe care fiecare pescar adevărat le-a simţit de mai multe ori în viaţă iată ce s-a ivit:
În acele momente am mulţumit în gând vânzătorului “de chinezării” de la care mi-am achizitionat uneltele…..a meritat toţi banii.
Euforia m-a cuprins brusc şi ceva din mine nu am mai putut să stau pe Argeş.
Am plecat, oprindu-mă la un prieten care stă în zonă. Acolo am făcut şi pozele.Din discuţie în discuţie, din bere în bere prietenul respectiv mi-a spus că a pescuit şi el un fitofag asemănător cu câteva luni mai devreme , un pic mai mare ce-i drept, folosind momeala „portofel” :
Aşa că seara a trecut repede, berea a curs iar noi nu am reuşit să pregătim ştiuca aşa cum trebuie (la cuptor cu garnitură) “nevoindu-ne “ la un mic grătar:
Ca să închei în spirit pescăresc prietenul la nevoie se cunoaşte….
Totuşi vreau să menţionez că din motive de securitate am acoperit feţele pozelor.
Toate cele bune,
Ion
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu